Intr-o manastire de pe muntele Serat, una din cerintele fundamentale impuse tinerilor calugari in acest lacas este aceea de a mentine tacerea. Posibilitatea de a vorbi este programata o data la fiecare doi ani, cand li se va permite sa spuna doar doua cuvinte.

Unul dintre tinerii initiati in acest ordin religios, care a terminat primii doi ani de formare, este invitat de catre superiorul sau pentru a face prima sa prezentare din doua cuvinte: ”Mancare groaznica”, a spus el.

Doi ani mai tarziu, invitatia s-a repetat. Atunci tanarul a exclamat ”Pat prost”. Dupa alti doi ani, tanarul a revenit, iar cele doua cuvinte ale sale au fost: ”Eu renunt”. Superiorul se uita la acest tanar si spune: ”Stii, nu ma surprinde deloc. Tot ceea ce ai facut de cand ai venit a fost sa te plangi in continuu.”

Poate povestioara este un exemplu exagerat, dar daca fiecare dintre voi ati fi rugati sa folositi doar doua cuvinte care sa descrie viata voastra la locul de munca sau chiar viata voastra in general care ar fi acestea?

V-ati concentra asupra lucrurilor negative sau v-ati opri asupra lucrurilor pozitive, a lucrurilor bune, minunate care se intampla in jurul vostru in fiecare zi?

E important sa vedem si sa ne uitam intotdeauna la partea plina a paharului, sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem si sa incercam sa fim mai pozitivi, mai deschisi, mai entuziasmati de oportunitatile pe care viata ni le ofera.

”Pesimistul vede dificultati in orice oportunitate. Optimistul gaseste oportunitati in orice dificultate.” – Winston Churchill