Astazi vom discuta despre una din cele mai importante parti ale unui team building, aceea in care ne asiguram ca participantii se vor intoarce la munca zilnica, cu anumite cunostinte invatate si cu anumite competente dezvoltate in urma programului la care au participat.

E important ca acest lucru sa se intample, deoarece, desi nu excludem din programele noastre latura distractiva si recreationala, ne dorim ca participantii sa ramana cu niste lucruri, care sa le fie utile, de cum au ajuns la birou.

Procesul este unul simplu: ne asiguram ca activitatile stabilite de comun acord corespund cu obiectivele de dezvoltare dorite de companie, iar urmatorul pas este implementarea acestora. Lumea se simte bine, radem si glumim, ne implicam in activitati pentru ca sunt interesante, dar… atat?

In psihologie se face o distinctie fina intre „feeling better” si „getting better”, ceea ce in context organizational poate sa insemne „a fost frumos” si „ne ajuta cu adevarat”.

Astfel, o etapa deosebit de importanta din cadrul unui teambuilding, care faciliteaza invatarea si dezvoltarea se numeste debriefing.

Acest debriefing joaca rolul de liant in procesul de invatare experientiala a participantilor, ca urmare a activitatilor pe care le realizeaza.

Cu alte cuvinte, e un proces prin care ajutam participantii sa reflecte asupra experientelor de invatare la care au fost supusi.

Sa trecem mai departe la obiectivele unui debriefing. Se poate spune ca sunt destul de numeroase, insa noi le vom enumera pe cele mai importante:

Un debriefing trebuie:

  • Sa ajute participantii sa gaseasca similaritati intre activitatile de la teambuilding si munca zilnica;
  • Sa scoata in evidenta punctele forte si punctele care trebuie imbunatatite, in urma testarii anumitor competente;
  • Sa construiasca o imagine clara a lucrurilor cu adevarat utile, invatate in urma experientelor;
  • Sa ajute participantii sa lege ceea ce au invatat de ceea ce stiau deja, pentru a se perfectiona si a avea performante imbunatatite.

De multe ori, cand spunem debriefing ne imaginam formarea unui cerc la finalul activitatiilor, in care trainerul pune anumite intrebari si participantii raspund:

Ei bine, pentru ca aceste intrebari sa fie eficiente trebuie sa fie foarte flexibile si trebuie sa ghideze discutia in anumite directii (de exemplu: spre obiectivele pe care le-am atins prin acea activitate).

De asemenea, intrebarile trebuie formulate in asa fel incat sa surprindem 3 planuri importante:  planul cognitiv (gandurile), planul emotional (afectiv) si cel comportamental. Noi nu ne limitam la atat, pentru ca stim ca un debrifieng poate fi tradus in diferite tehnici si metode(spre exemplu vezi Cummings M. – Effective Debriefing Tools and Techniques), astfel incat sa nu ajunga sa fie monoton si repetitiv.

Rezumand, aspectul pe care trebuie sa il retinem este ca trebuie sa consideram debriefing-ul o parte integrata a programului de team building. Este pasul prin care analizam daca am reusit sa ne atingem obiectivele teambuilding-ului si prin care incercam sa scoatem in evidenta utilitatea activitatilor intreprinse, pentru locul de munca.